Limbi mayașe
- A nu se confunda cu limba mayașă clasică — cea mai veche membră atestată istoric a familiei de limbi mayașe.
Limbile mayașe sau limbile Maya[1] reprezintă o familie de limbi vorbite în Mesoamerica și în nordul Americii Centrale. Limbile Maya sunt vorbite de cel puțin 6 milioane de mayași indigeni, în special în Guatemala, Mexic, Belize și Honduras. În 1996, Guatemala a recunoscut oficial 21 de limbi mayașe[2], în timp ce Mexic recunoaște cu opt mai mult[3].
Listă de limbi
[modificare | modificare sursă]| Familia | Ramura | Subgrupuri | Subgrupuri | Subramura | Limba | CODUL-ISO | Vorbitori |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Mayașe | Cholan–Tzeltalan | Ch'ol | Cholan | Chontal | chf | 55.000 în Mexic | |
| Ch'ol | ctu | 134.000 în Mexic | |||||
| Chortian | Ch'orti' | caa | 30.000 în Guatemala | ||||
| Ch'olti' | qjt Arhivat în , la Wayback Machine. | (dispărută) | |||||
| Tzeltalan | Tzeltal | tzh | 190.000 în Mexico | ||||
| Tzotzil | tzo | 264.000 în Mexico | |||||
| Huastecan | Chicomuceltec | cob | dispărută | ||||
| Huastec | hus | 132.000 în Mexic | |||||
| Q'anjobalan–Chujean | Chujean | Chuj | cac | 41.000 în Guatemala 9.500 în Mexico | |||
| Tojolab'al | toj | 36.000 în Mexic | |||||
| Q'anjob'alan | Q'anjob'al–Jakaltek | Jakaltek | jac | 89.000 în Guatemala 10.000 în Mexic | |||
| Q'anjob'al | kjb | 78.000 în Guatemala | |||||
| Akatek | knj | 49.000 în Guatemala 10.000 în Mexic | |||||
| Mocho' (Mototzintleco) | Mocho' | mhc | 170 în Mexico | ||||
| Quichean–Mamean | Greater Mamean | Ixilean | Awakatek | agu | 18.000 în Guatemala | ||
| Ixil | ixl | 69.000 în Guatemala | |||||
| Mamean | Mam | mam | 430.000 în Guatemala 11.000 în Mexic | ||||
| Tektitek | ttc | 1.300 în Guatemala 1.000 în Mexic | |||||
| Greater Quichean | Q'eqchi' | Q'eqchi | kek | 400.000 în Guatemala 12.000 în El Salvador 9.000 în Belize | |||
| Poqom | Poqomam | poc | 49.000 în Guatemala | ||||
| Poqomchi' | poh | 92.000 în Guatemala | |||||
| Quichean proper | Quiche– Achi |
Achi | acr | 85.000 în Guatemala | |||
| K'iche' | quc | 2.333.000 în Guatemala | |||||
| Kaqchikel | cak | 451.000 în Guatemala | |||||
| Tz'utujil | tzj | 84.000 în Guatemala | |||||
| Sakapultek | Sakapultek | quv | 37.000 în Guatemala | ||||
| Sipakapense | Sipakapense | qum | 8.000 în Guatemala | ||||
| Uspantek | Uspantek | usp | 3.000 în Guatemala | ||||
| Yucatecană | Mopan–Itza | Itza' | itz | † (în Guatemala) | |||
| Mopan | mop | 8.000 în Belize 2.600 în Guatemala | |||||
| Yucatec–Lacandon | Lacandon | lac | 1000 în Mexic | ||||
| Yucatec Maya | yua | 740.000 în Mexic 5.000 în Belize | |||||
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ In linguistics, it is conventional to use Mayan when referring to the languages, or an aspect of a language. In other academic fields, Maya is the preferred usage, serving as both a singular and plural noun, and as the adjectival form.
- ^ Spence, et al. (1998).
- ^ Achi' is counted as a variant of K'iche' by the Guatemalan government. Counting Achi' there are 30 living Mayan languages.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]
| |||||||||||||||||
